Creion -Tudor Arghezi

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

Creion -Tudor Arghezi

Mesaj  Andreea la data de Joi Oct 28, 2010 6:40 pm

Creion- Tudor Arghezi

Obrajii tăi mi-s dragi
Cu ochii lor ca lacul,
În care se-oglindesc
Azurul şi copacul.

Surâsul tău mi-i drag,
Căci e ca piatra-n fund,
Spre care-noată albi
Peşti lungi cu ochi rotund.

Şi capul tău mi-i drag,
Căci e ca malu-n stuf,
Unde păianjeni dorm,
Pe zori făcute puf.

Făptura ta întreagă
De chin şi bucurie,
Nu trebuie să-mi fie,
De ce să-mi fie dragă?

Fisa de lectura

1.Datele cartii

-Tudor Arghezi, Creion
-Editura Scriitori Romani, Bucuresti, 1980

2.Mesajul poeziei

Autorul asociaza trasaturile fetei iubite cu puritatea apei. Autorul „creioneaza„ conturul chipului acesteia cu multa delicatete.

3.Tablouri poetice
-Asemanarea dintre ochi si un lac in care se oglindesc pietre pretioase
-Surasul care e ca o piatra spre care inoata pestii
-Capul care este ca malul unei ape in sulf
-Autorul se intreaba daca trebuie sa nu-i fie draga

4.Figuri de stil

-ochii lor ca lacul
-surasul ca piatra-n fund
-Paienjeni dorm
- zori făcute puf

5.Impresii personale – aici voi trebuie sa spuneti daca v-a placut sau nu, si de ce

Referat

Poezia "Creion" face parte din volumul "Stihuri noi", in care Tudor Arghezi descrie cu incantare un tablou din natura respirand liniste si lumina, frumusete si echilibru.
Gradina se contureaza ca un spatiu privilegiat pentru poet, in care acesta poate scrie uimit de frumusetea fara seaman a naturii. Sub vraja naturii "creionul" sau alearga mai repede pe hartie, poetul schiteaza incercand sa "creioneze" cu gingasie minunile universului din preajma sa.
Spatiul prinde contur sub forma unei gradini miraculoase ("In gradina-n care scriu”), care isi revarsa tainele sub privirea incantata a poetului. Sub lumina blanda a soarelui ("Cerne aur argintiu"), florile s-au trezit, iar fluturii colorati au inceput sa zboare asemenea unor flori plutitoare. Aceasta oaza de liniste si frumusete prinde viata, se insufleteste sub lumina soarelui.
Astrul, personificat, "cerne aur argintiu" din "tipsia" sa incandescenta ("ca de jar") "spanzurata-ntr-un artar". Lese in evidenta metafora de o mare plasticitate "aur argintiu" asociata cu un epitet sugerand razele aurii ale soarelui. Cea de-a doua metafora "tipsie ca de jar", in care se topeste o comparatie ("ca de jar"), aduce un plus de stralucire tabloului, in care soarele apare ca un disc incan-descent agatat parca de crengile unui artar. Florile apar si ele personificate, 'trezite" de lumina stralucitoare a diminetii.
Universul gradinii este schitat prin cateva elemente plastice: "artarul", "florile",
"razoarele". in acest spatiu vrajit, printr-o metafora de o mare prospetime imagistica, fluturii incep sa zboare imprumutand ceva din culoarea si gingasia florilor gradinii.
Tabloul prinde viata, miscarea jucausa a fluturilor insufleteste razoarele gradinii intr-o explozie de culoare.
Versul scurt, de 7 silabe, creeaza prin rima imperecheata si ritmul trohaic o atmosfera calda si luminoasa de dulce armonie, in care incantarea poetului vibreaza in fiecare stih. Diversitatea rimelor prin asocierea in general a unor parti de vorbire diferite ("mi-s" - "deschis"), ("razoare" - "zboare"), ("scriu"-"argintiu") realizeaza unele inflexiuni in tonalitate melodioasa a poeziei sporite de anumite inversiuni ale topicii cu rol expresiv: "Cerne aur argintiu / 0 tipsie ca de jar"; "Florile trezite mi-s".
Sufletul poetului se simte linistit si incatat, despovarat de griji, patrunzand in spatiul poeziei sub vraja naturii miraculoase, datatoare de viata si de speranta.



Ultima editare efectuata de catre Admin in Joi Oct 28, 2010 10:48 pm, editata de 1 ori
avatar
Andreea
Admin

Mesaje : 74
Data de înscriere : 28/10/2010
Varsta : 19
Localizare : iasi, romania

Vezi profilul utilizatorului http://scolar.wikiforum.ro

Sus In jos

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum